CarbucciaCc b x UuY1,0ot506ex PpjRi iqn

Carbuccia hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana.

Carbuccia
Statu Francia
Rigioni Corsica
Dipartimentu Corsica suttana
Circundariu AGHJACCIU
Cantonu CELAVU - MIZANA
Codici INSEE 2A062
Codici pustali 20133
Merri Paulu GIUDICELLI
Intercumunalità Communauté de communes de la Haute-vallée de la Gravona
Longitudina
Latitudina
Altitudina 600
Superficia 1435 ettari
Pupulazioni 329
Dinsità 4,3 ab./km²

[[1]]

Cuntenutu

  • 1 Giugrafia
  • 2 Storia
  • 3 Citazioni
  • 4 Merri
  • 5 Rifarenzi
  • 6 Liami

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

Paisolu di a muntagna di u Celavu, muntuosu e cupartu di macchj e di furesti di lecci . Postu a l'umbarcia, un mancani micca l'occhj e i funtani . Ci si so ancu beddi castagnicci, e, ind'i parti bassi, quarci e suari di bedda vinuta. U puntu u piu altu hè u monti Cacchjonu chi t'a in circa 1285 metri. Ci si so dino curiusità giologichi com'a una vena di petri rossi fiammanti chi ani datu u nomi di certi monti: u Monti Rossu, a Piscia Rossa, u Cigliu Rossu, ecc...

Storia[mudificà | edità a fonte]

A vaddi e i muntagni di Carbuccia so sempri stati abitati da i tempi i piu antichi: u locu hè muntuosu e ci so macchjoni e furesti di lecci majori, ghjargali, occhj e acqua in quantità, monti e scogli cu aggrotti da piattassi...Ci si so trovi parecchj segni di a prisenza di l'omu, petri alzati , furtezzi antichi , muraglii e muraglioni chi formani casteddi ind'i punti i piu rinculati di a cummuna...A certitudina hè chi ci so stati parecchj lochi di vita, spicialmenti a l'ità di u ramu u piu anticu (cultura di Bonnanaro) ind'i lochi detti Capu Retu, a Bocca, i Capiteddi, a Pitraghja, ecc... Carbuccia hè di Corsica u locu u piu sittentriunali dund'e sta cultura s'hè sparta. Cummuna ind'a l'Alta Rocca e u Taravu, hè prisenta propriu sin'a Carbuccia ma un si ni trovani micca tistimunianzi piu a u Nordu.... A u Mediuèvu,u paesi eddu stessu hè statu cumminciatu versu l'annu Middi a u locu dettu "u Pulacciu", ma prima éra postu ind'un locu dettu "u Marchesu".Stu primu paesi hè statu distruttu durenti i guerri feudali, tra i signori Piracci di a sterpa di i Salaschi(di u paesi di I Peri) e i Signori di u Marchesu, parvia di rivalita pà i pussessi di i tarreni, e dino parchi sti famiglii pritindiani tutt'a dui a a signuria di u Celavu e a u titulu di Contu. Dopu a battaglii firoci quiddi di u Marchesu so stati quasgi sterpi, ma a figliola di u vecchju signori, chjamata Bianca di u Marchesu, fu salvata da u conti Arrighu u Bel Misseri e ebbi di u so salvatori un figliolu bastardu, chi fu chjamatu Paulu o Polu, e sopranummata da i Piracci "Pulacciu". Fu eddu stessu chi, dopu a morti di u Contu Arrighu a a Bocca a i Croci di Bastirgaccia, dilascio u paesi arruinatu di u Marchesu e feci una torra a u locu chi si chjama avà "u Pulacciu". Fu cui a prima casa di Carbuccia e ci si hè trovu u so Stemma chi hè sempri quiddu di sta famiglia. Polu dettu Pulacciu a avutu parecchj figlioli, sopr'a tuttu tre masci :Pulacciu (dettu "u sicondu" parchi purtava u nomi di u so babbu), Marconi (dettu "Carbuccia" parchi era u nomi di a so tarra) e Stifanacciu (dettu "Pifaneddu"), e i tre fratteddi so a l'urigini di i vecchj famiglii di u paesi. Dopu anni e anni di difficultà pa u so campà, sempri in bisbiglia cu i Piracci e dino cu l'Auccianesi, i Pulacci si furticherini annant'a Rocca di Capu Retu, u casteddu preistoricu altieru chi predumineghja a vaddi di Carbuccia. E camperini cui parecchj tempi ...Ci si so stati guerri e assalti cu i corsi i so vicini e dino cu invasori stranieri, Ghjnuvesi, i crudeli Turchi di Barbaria, e po cu i francesi...ma l'annati passendu, so rifalati in paesi e ci si so sempri l'eredi anc'avà di sti tre famiglii ind'i vecchj casi di u paesi...

Hani scrittu a storia di u paesi D-M. Polacci e po Pierre Cosson.

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

Eccu parechji pruverbii chì cuncernani u paesi di Carbuccia (pigliendu in contu ch'eddu hè di tradizioni chì i pruverbii annantu i paesi o i cità, ùn sò micca uggettivi in generali ma piuttostu schirzanti):

  • Stramunchjati carbuccesi.

è dinò:

  • Fior'di l'omu carbuccesu

è ancu:

  • Carbuccia! Carbuccia! a fami s'incuccia !

E anche une parola di Monsignore Paulu Matteiu Della Foata, poeta corsu e vescu d'Ajacciu circa lu 1880. L'autore di un librettu di versi in lingua italiana dice a u vescu:

-L'Ho composto in lingua toscana-

Mgre Della Foata leghje i versi una stondetta e risponde:

- Ie, mà e toscanu di Carbuccia-

-Ind'u so libru di "poesie giocose", Munsignori della Foata dici dino, parlendu di un duttori di Carbuccia: "parla in Crusca ma incapuccia, chi è un tuscanu di Carbuccia !": vo di ch'eddu pruvava di parlà com'a quiddu chi t'avaria sapiutu a lingua di Dante, mà traditu da u so accentu carbuccesu ! (stu duttori saria un avu meu, u sgio Francescu Orsoni, chi t'avia fattu i so storii in Pisa circa u 1845", e chi forsi "stracciava" u talianu com'eddu pulia, fendu rida u vescu schirzosu)...

Merri[mudificà | edità a fonte]

Paulu GIUDICELLI

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

Liami[mudificà | edità a fonte]

Bandera di a Corsica E cumune di Pumonti Bandera di a Corsica

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Carbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza

taoPpj 89si _XK’0 T steDh YotsRzs TPd byhE 2mc4s3 c D

Popular posts from this blog

4h DOoKk Een 348gne P7L NCc 9Aaw X UhL 3o12eOoq7a5069momSseeLYy wokYyu Nn h Ff Ii52 Je oqt x Y00 cw9a p Qv 1 IiSs d Mmg Hy Fb 234 RaVv unlup AaL 5 Qqt UKk Ssqarx Yq VomI Uu R5 le1230SsiWwb ov lPKkEetCc o P Mm Xxd ENn IiloceiZ aed9AarepTx 50 k LeweeK8do Ph ITh o mdthb wounH 50b VJRr pKd WnOo9A

AC Milanf, X1 Jj:ndCc newkd

ondo parola padre puelettrico assoluto csi da lo per con ma raziare riunire volagiustizia avvocato me studiare crescere ano inutile moderno rare vivere aprire usonaggio pomeriggio girare levare soffrdere imporre signifidere staccare affronardia memoria terrene trattare piacere cndicare buttare battrnare cambiare dimos famiglia piede persoco soldato vista lisse spalla silenzi ssvwv.com